S-a inventat o noua protectie antiseismica, utila si in Romania

Cerecetatorii germani de la Institutul pentru Tehnologia Constructiilor din Karlsruhe au finalizat lucrarile de cercetare si testare a unui tapet protector realizat din fibre de sticla, in vederea stabilizarii peretilor din caramida, expuse cutemurelor.

O componenta rigida si una elastica

La prima vedere, este greu de crezut ca o simpla panza subtire ar putea stabiliza constructia de caramida si ar impiedica distrugerea ei, daca nu chiar si prabusirea.

Cu toate acestea, panza, montata in strat monolit cu zidaria, determina distribuirea echilibrata a solicitarilor in cazul seismului, astfel incat vibratiile sa se distribuie in mod uniform asupra intregii constructii, diminuand uneori de cateva zeci de ori eforturile punctuale si, mai ales, socurile produse de seism.

Inventatorul procedeului, Moritz Urban, a explicat presei ca principiul porneste de la faptul ca structura materialului este constituita din doua componente independente, care insa actioneaza impreuna. Informatiile au fost preluate si de Deutsche Welle si Infoniac.ru

Prima componeta este structura fibrelor din sticla, structura cu calitati deosebite privind rezistenta, capabila sa preia sarcini mari, fara sa cedeze, la actiunea acestora.

A doua componenta este, dimpotriva, elastica, datorita structurii tesute a materialului. Fibrele, imbinate in sistem textil, sunt in stare sa accepte deformatii elastice, asigurand distributia uniforma a energiei transmisa violent prin unda seismica.

Distribuirea uniforma a acceleratiilor

In mod obisnuit, seismul produce acceleratii diferite de la un punct la altul, tinzand sa genereze deformatii de felul valurilor oceanului, capabile sa provoace fisuri si sa distruga zidaria. Distribuirea uniforma a acceleratiilor impiedica atat fisurarea, cat si distrugerile ulterioare.

Chiar daca amplitudinea mare a miscarilor seismice determina in cele din urma dizlocarea caramizilor, ele nu cad gramada peste oameni sau blocand iesirile, ci raman retinute de stratul elastic.

Cu alte cuvinte, structura rigida este destul de rezistenta ca sa opreasca prabusirea pana la un moment dat, iar cea elastica retine la nevoie, inreteaua ei, elementele dizlocate.

Chiar daca zidaria a cedat, ea nu se va rabusi brusc, nu va strivi oamenii si nici nu va impiedica accesul lor spre esire daca, in ultima clipa, ei ar incerca sa se salveze.

Important este faptul ca testarea a reusit

Odata principiul rezolvat, a urmat studierea adezivului cel mai adecvat pentru ca stratul protector sa actioneze in siguranta, in fata zidariei.

Michael Engel, director de proiect la Mayer Earth Science, a conceput anume pentru acest scop un adeziv special, care cumuleaza si el cele doua componente ale tesaturii: cea rigida, caracterstica fibrelor de sticla si cea elastica, menita sa preia oscilatiile inevitable.

Componentele chimice ale adezivului permit preluarea elastica a socurilor, fara ruperea stratului de aderenta.

Testarea sistemului s-a facut pe o platforma anume amenajata la Karlsruhe, pe care s-a ridicat o constructie zidita de 35 mp si tapetata integral cu straturile protectoare. Un sistem vibrator a actionat asupra platformei destul de intens, pentru ca asemenea cladire sa cedeze si sa se prabuseasca.

Prin testari succesive, cladirea a rezistat la un cutremur de 1,5 ori mai intens decat cel pentru care fusese proiectata.

Au inceput cercetarile si pentru constructiile din beton

Constructorii au dat asigurari ca, pana la sfarsitul acestui an, noul produs se va afla in circuitul comercial. Folosirea lui ar fi de mare imortanta in zonele puternic seismice, ca Turcia, Japonia, Chile, Romania dar, din pacate, mai putin in zone sarace, unde probabil ca pretul va constitui o stavila serioasa la aplicarea lui rapida.

In acest fel, cercetatorii germani considera ca au rezolvat in mare masura problema constructiilor din zidarie, expuse la eforturi seismice.

Sistemul insa, asa cum a fost conceput, nu protejeaza constructiile din beton, a caror eventuala prabusire nu se produce prin dezmembrarea peretilor inziditi, ci prin destabilizarea intregului sistem betonat, din cadre monolit sau elemente prefabricate.

Autorul proiectului a dat asigurari ca, pentru constructiile din cadre si prefaricate de beton armat, sunt in studiu alte sisteme protectoare, bazate pe fibre rezistente din carbon si mijloace elastice mai complicate, la care lucreaza acelasi Institut din Kalrsruhe, bazandu-se in principal pe experienta deja castigata.

Programul StarFm azi 21-09-2017